Soft bait pentru pastrav

E iarna, e anotimpul in care ma simt inutil si fara stare. Interesant cum toti cei din jurul meu se bucura de zapada, de sanie, de schi si tot ce fac eu este sa numar cate zile mai sunt pana la 1 mai. Timpul trece greu iar asteptarea e groaznica.

Degeaba, am limbrici.

E duminica, ziua mea de pescuit in mod normal. Sun un prieten. E la fotbal. Sun alt prieten care nu raspunde la telefon. Imi aprind o tigara gandindu-ma daca am vreo sansa sa ies azi, timp in care dintr-un automatism intru pe facebook si incep sa dau scroll fara un motiv anume. Ajung si la cateva poze si gasesc motivul pentru care nu mi s-a raspuns la telefon. Erau mai multe sticle de vin. E clar, s-a lasat cu betie crunta cu o seara inainte.

Asta e, sunam alt prieten. Ce sa vezi? Am dat de unu cu limbrici ca mine. Primele intrebari : Unde? La ce ora? Ai freza? La naturale sau artificiale?

Situatia a devenit complicata. Aveam cu cine merge, aveam si doua locatii propuse, dar toate punctele de interes erau in colturi opuse ale orasului. Prietenu’ intr-un capat, magazinu de pescuit in alt capat si freza……. bineinteles, in alt capat de oras. Plec sa iau colegul de suferinta prima data si renuntam la idea de a cumpara nada naturala, desi mergeam la pastrav sau biban (ne-am decis noi sa mergem la pescuit…. NU LA PRINS PESTI!).  Traversam tot orasul, sa luam freza. O luam si am taiat-o.

Locatia salvatoare: LA SOTE, Ciurila.

Cu o saptamana inainte facusem exact la fel. Am mers la Sote, exact in aceasi formatie. Erau -12 grade, vant 34km/ora cu rafale peste 40km. Accuweather mentiona „-12 grade / Feels like -28”. Asa a si fost. Am rezistat eroic 30 minute, timp suficient ca sa ne filmeze cineva acolo si sa ne puna pe facebook drept „Mafioti sau pescari adevarati”. Ete na … cine a mai vazut mafiot sau pescar adevarat sa semene atat de mult cu veveritoiu ala „Scrat” din IceAge inghetat bocna.

In schimb azi, era mult mai bine, -3 Grade si soare. Ajungem la Sote si de la distanta ne dam cate o palma peste frunte. Tu vezi cati disperati sunt ca si noi ? Balta plina de pescari, unu langa altul. Nu i-am numarat. Sa fi fost vreo 20 de oameni. Noi ne asteptam sa fim din nou doar noi, gaurica, tigara si cafeaua calda.

Am zis ca incepem cu bibanul. Canalul cu bibani, mult scazut. Dam 2 gauri, ambele 40cm gheata si doar 5-10cm apa sub ea. Si cu toate vestile proaste, tot am scos fenomenala balalaika si am inceput sa jiguim incet. Cand vine vorba de biban eu am personal o singura naluca in cap: JT-ul (dar despre aceasta naluca, mai multe cu alta ocazie). Dupa 5 minute, vedem activitate pe lacu mic. Se prinsese un pastrav.

Oricum doream sa testez niste teste de aroma, de efecte, de culori, de avioane ce le aveam prin cap. Am adus un borcan de mustar, in care mi-am pus un pumn de gume. Scot din borcan un vierme „honeyworm” crem cu verde pe spate, si un hotspot verde fluo chiar la baza capului negru.  Il montez frumos pe un carlig debarbetat. Nu e fita, dar chiar nu aveam alte carlige la mine. Si hop cu el in gaura.

Mai scot un vierme la fel, sa-l fac erou in poze.

In timp ce fac cateva fotografii aprind o tigara si iau o gura de cola. Trag cu coada ochiului la bat si firul meu o ia intr-o parte destul de rapid. Pun „repede” mana pe bat si contrez. Nimic! E rece afara, reflexele sunt mai incete iar „repede” la un ardelean inseamna dupa ce am aruncat tigara si am bagat rapid telefonu in buzunar.

Nu conteaza, a fost un „tzac” clar cu toate ca nu animasem absolut deloc acel vierme. In jurul meu nu mai prinde nimeni nimic. Toata lumea zicea ca s-a terminat apetitul. Au mancat bine intre 12-13. Era 14 acum.

Am schimbat cu o nymfa, una crem cu alb pe burta din noile modele cu un reflex violet si incet incep sa animez naluca. Nu dureaza mult si din nou o plecare fina, urmata de o contra si acelasi rezultat. Nimic! 

Ei bine, e momentul in care cer colegului trusa lui sa caut un carlig mai mic. Schimb carligul meu barbless Knapek J, cu un carlig no name, cu un plumb turnat ciudat cumva triunghiular. Dar nu conta, idea era sa fie mult mai mic …….. si era. Parea a fi a un nr. 10.

Pun din nou viermele verde. Aceasi plecare fina, intep si simt ca opune rezistenta.

Era soare afara…….. dar si pe fata mea era soare si zambetul imi era de la o ureche la alta. Il scot prin gaurica si tocmai puncteaza si colegul cu un pastrav tot pe soft bait.

Apoi rateu eu, rateu colegul, peste eu, rateu colegul, peste eu. Ne uitam in jur, toata lumea pleca sau plecase, nimeni nu mai prinsese nimic pe naturale de la ora 13.